Te vad cum apari asemeni unui zeu coborât de pe muntele Olimpului…soarele îţi mângâie parul, iar umbra cuvintelor îţi descrețesc fruntea plină de griji…te uiți spre cerul care se reflecta în ochii tai fără stop de nori...
Zâmbetul unui copil îţi încălzeşte repede sufletul….acel copil eşti tu, captiv într-o poveste cu Thomas un tren fericit care iubeşte luna , gara și mişcarea..te deschizi uitându-te cu ochi mari înspre mine… m-ai cucerit fără teama de a recunoaste…
Azi mi-ai arătat un lucru nou…sa respiri durerea, prezenta fast-foodului de persoane îţi face rău, deteşti sedentarismul și cu atât mai mult sa mănânci orice nu are cartofi , salam , pâine sau dots…
Aştept sa îmi luminezi maine ziua cu simpla prezenta …
