..Citind azi printre rânduri…nu te-am gãsit..nu erai acolo…te-ai ascuns dupã fulgii ingheţaţi cu un zâmbet trist..
…te-am visat azi noapte..nu-mi zâmbeai şi mã priveai cu praf în acordurile vocii…ai început sã scoti sunete ascuţite , şuierând pe şinele gândurilor tale…ziceai de un vis…în care te plimbai desculţ..şi în vis…visai…dintr-o datã vocea-ţi se pierde în întuneric…
…încã îmi vorbeşti ,iar vânãtaia de la ochiul drept nu ţi-a trecut…urmele autopsiei şi-au imprimat puternic triumful asupra ta…înca şopteşti…dar nu te mai aud…nu-ţi aud simfonia spartã de culori pustii..
In visul visului tãu a început sã plouã ..o ploaie mãruntã de toamnã…te-am privit..şi toatã ploaia s-a îmbrãcat în straie albe,cu fulgi mari…toate casele se ascundeau sub un roşu aprins…iar umbra neagrã le mângâia tristeţea..
…nu te auzeam..dar te-am privit..iar ochi-ţi de cobalt mi-au spus tot..nu te mai întorci …scãldat în lacrimi…
..Pe când m-am trezit ,tot ce se auzea era râsul tãu pãşind desculţ pe zãpadã..