6.12.2012

Matzi...

Viata a luat o intorsatura ciudata…lucrurile au evoluat inspre neolitic iar totul are un iz ciudat de iarna tarzie , imbibata cu noroi si floscaiala….

Nu-mi vine sa cred ca ai plecat…distanta musca crud din mine si nu imi da pace sa gandesc coerent… casa pare goala…cheile tale sunt spanzurate cu atatea planuri ce stagneaza…uneori astept sa intri pe usa …sau cand vin acasa sa te gasesc muncind cu foarte multa lipsa de chef…

Septembrie pare o vesnicie…9 luni, 39 de saptamani , 273 de zile, 6552 ore…

Hanuka…nu….Purim …nu..Pesah..nu…

….sper ca de Rosh Hashana sa recuperam….

Imi lipsesti ….

Primavara

Mi-ar fi placut ca in aceasta dimineata sa nu imi beau  cafeaua cu gust de stiri singura… auzeam ecoul clopotelului cu iz comunist de”gata  pauza” , iar zgomotul de copii rasfatati a incetat …. Brusc un vant rece s-a izbit de geam, contestand primavara si partile bune…au trecut..

…a trecut saptamana in care am facut curatenie plangand, ca zapada de iarna au trecut amintirile aruncate in graba in acceiasi veche cutie…am luat aceleasi “noi” decizii… in insangerarea luptei stiu ca esti acelasi copil in care binele prinde conotatii fantastice, iar raul se topeste in sperantele uitate…

In fiecare zace un bine si un rau , iar zilele sunt mai senine cand ne conformam unei legislatii nevazute…

Pasii tai

Cioburi din sufletul meu ,

Aruncate in drumul tau,

Presatate cu mult chin…

Le stropesc cu putin vin!

Le strivesti cu ignoranta…

Luand ultimele nopti in viata..

Imi frangi aripile-n zbor…

Stiu ca tie nu ti-e dor!

De apusurile-n zori,

Imbracate cu fiori…

Luna alba si prea muta

Stiu…eu sunt mai tacuta

Printre zile fara nopti,

Sarut pasul sec al mortii

Nu e zi nu e nici soare…

…………………………………

Eu sunt doar o oricare.

Le Rêve

Ador mirosul de fum…fumul de tigara ce il imprastia Belerofon prin camera vag luminata facea sa para totul blocat in spatiul dintre spatii… zambea triumfator , uitandu-se cu ochii manjiti de sange la strada ce isi schimba cursul , iar pe artere nu se mai vedeau urmele nimanui prin zapada transparenta..

Ieri il veneram pe Belerofon…pana cand a ucis ca o vipera Himera si a schimbat cafeaua de dimineata cu un instant rece..la fel ca visele ce vi le spulbera zi de zi…

 ..Sunteti  inconstienti in dorinta de a visa , nestiind…

Despre moarte

Nici o data nu m-am imaginat sa mor batrana….nu cred ca o sa depasesc varsta de maxim 35 de ani  adunati intr-un sac spart (pe unde mi-am pierdut visele poate chiar si sperantele)…

Dupa ce imi faca in graba autopsia vietii ma gandesc cu un zambet larg care-mi va fi necrologul “..a fost un psihoterapeut devotat(sau nu) …v-a iubit,a iubit florile,etc dar acum a ajuns intr-un loc mai bun, acum este in cer cu Dumnezeu…cu totii stim ca nici pe departe nu va iubesc pe toti si cu atat mai putin nu sunt cea mai credincioasa persoana…ma amuza lacrimile false ale celor “preaiubiti” de mine ..

Afara nu va ploua ,va fi soare (daca tot sunt alergica la soare) iar eu voi fi imbracata in jeansi cu un t-shirt lejer si imi voi admira publicul…plimbandu-ma prin iarba umeda de roua diminetii..

Imi veti aduce flori ,majoritatea nestiind ca nu-mi plac florile doar in ghiveci,iar florile artificial sunt pentru copii,ca acestia sa se joace cu ele prin apa…

     Zilele astea am avut doua cazuri de suicid…ce as scrie pe o piatra de capatai a acestora?

Tata alcoolic a unui copil rasfatat s-a sinucis fiindu-I frica sa infrunte lumea…

Homosexual credincios cu o relatie personala , stans legata cu staretul manastirii care o frecventa…

Prezentul din trecut

Esti barbatul din noaptea uitata ce si-a amintit de existentialismul spart in tandari… ai vazut lumina abia licarinda din dara de viata ce lasa urme fade …

Esti cel ce imi fura timpul in vreme de noapte si imi sopteste ca nu ma va parasi in cumplita singuratate cuprinsa de pasii mortii atat de rapide ce am regasit-o asteptandu-ma…

Esti boala ce imi roade speranta oricum pierduta , cautand atatea raspunsuri la intrebari retorice….

Esti cel ce te-am lasat din prima clipa de cand ai intrat in incaperea unui spital infect si comunist, urmarindu-ma in freamatul adierilor de vant…

Esti tacerea de ieri si raspunsul de azi al stiintei gasit in revista de pe bancheta din spate…

Esti un articol al schimbarii ranite, ce vrea cu ardoare sa vada un numar al bilantului mortilor de suflet…

…te-am lasat in trecutul meu de atatea si atatea ori…dar esti din nou aici…luandu-mi ultimele picaturi de suflare scaldate in sange…nu ma voi reincarna si nu ma vei mai gasi …pentru ca m-ai ucis de prea multe ori …

E ultima lupta …cu decizii luate in graba in drumul inspre  casa…cu un picior rupt dar si o aripa atinsa…

frumusetea...binecuvantare sau blestem?

Ne ascundem sub cuvinte pompoase , visam ca adevarul este puritatea inocentei si liber cuvantator… chiar daca nu  asa…ne dorim cu ardoare sa nu ne auzim gandurile, muzica sparta  taindu-ti si ultima frantura de constientizare a realitatii…

Tragedia acestei vieti nu o reprezinta tara ta, indiferenta care ucide prea multe vieti sau ignoranta purei nepasari…nu se compara nimic  cu frumusetea trecatoare rastingnirii tale..

Marti ti-au fost frante ultimele franturi de viata, luand cu tine si visele pentru o lume mai buna…ti-ai dorit atat de mult sa iti schimi viata incat ai platit un pret mult prea mare …dar nu te judec… frumustea ta rapitoare va fi mereu amintita…vesnicia te-a primit cu tristete la doar 25 de ani necopti , tu avand decat grija pentru ceilalti…

…vise sparte in oglinda mortii…